de Lucian Vasile Szabo

Uneori este nevoie să luăm o pauză şi să avem o perioadă de reflecţie asupra ceea ce înseamnă literatura SF. Prinşi în diferite activităţi  (căci doar puţini dintre noi trăiesc din scrierile SF, dar toţi trăim pentru SF!) riscăm să scăpăm din vedere necesarele criterii de evaluare. Ba chiar se impune o revizuire a lor, în funcţie de mersul lumii şi al esteticii...

An de an, zeci de autori, cu zeci de texte, se prezintă la concursul de proză scurtă SF organizat de clubul Helion. De 25 de ani fac parte şi din juriile care selectează lucrările bune şi le premiază pe cele considerate reprezntative. Aproape în fiecare an apare câte un autor, cel puţin interesant, dacă nu unul de valoare. Unii sunt remarcaţi la începutul activităţii lor. Alţii, cu un stagiu mai îdelungat în lumea scrisului, se văd validaţi ca autori, trecând de stadiul de „tânără speranţă” la cel de „autor consacrat” .Lucrările vin din multe zone ale ţării, importantă fiind şi vârsta concurenţilor. Sunt şi din cei tineri, de doar 16 ani ori mai puţin, dar şi din cei în vârstă, cu multă experienţă de viaţă. Nu participă membrii cluburilor timişorene, deci, cel puţin la nivel teoretic, obiectivitatea în avaluări este respectată.

Munca de jurizare a însemnat mai multe ore de lecturi intense de texte inegale stilistic, ca valoare literară, cu o ancorare mai mare sau mai superficială în orizontul science-fiction. Uneori, a fost nevoie să revenim şi să relecturăm unele pasaje ori chiar texte în întregime, pentru a putea consolida opiniile. Ca o concluzie se remarcă faptul că ultimii ani au fost buni sub raportul valorii şi al numărului de participanţi. În munca de jurizare am ţinut cont de câteva criterii. Le redau sintetic în continuare, în ideea că atât autorii, cât şi cititorii, dar şi orice alte persoane interesate de fenomenul science-fiction românesc ne vor înţelege opţiunile. Criteriile acestea se pot constitui şi într-un mic ghid pentru autorii tentaţi să participe la următoarele ediţii ale concursului de proză scurtă science-fiction organizate de clubul Helion. Nutrim speranţa că şi alţii, iniţiaţi sau nu, vor beneficia de aceste câteva repere pentru o mai bună orientare în universul literaturii SF.

Primele intră în concurs, desigur, ortografia şi frazarea. Este greu să treci de primele propoziţii ale unui text agramat. După depăşirea acestor obstacole, intervin criteriile estetice. Acestea pot fi restrânse la cinci:

1. Ideea SF. Conceptul se referă la premiza ştiinţifică (nu doar tehnică!) inovatoare cerută de literatura science-fiction. Poate fi prezentată explicit sau doar presupusă. Adesea, pentru a nu încărca textul cu detalii ştiinţifice irelevante din punct de vedere estetic, autorii fac ca ideea SF să fie subînţeleasă. Adică vor vorbi despre efectele călătoriei în timp asupra personajelor şi consecinţele acestor demersuri şi nu despre maşina timpului ca utilaj. Observăm astfel că ideea SF, ca element de analiză teoretică, se suprapune cu temele de bază ale genului.

2. Ideea literară SF. Este reprezentată de maniera de prezentare din punct de vedere artistic a premizei ştiinţifice, în corelaţie cu temele, motivele şi motivaţiile literaturii science-fiction. Dacă motivele sunt variaţiuni pe aceeaşi temă sau temele sunt submotive ori variante devine doar o chestiune de dezbatere terminologică. Motivaţia este reprezentată de scopul, finalitatea urmărită în premiza ştiinţifică. Cu titlu de exemplu putem accepta un aparat cu rol de maşină a timpului în aria motivului călătoriei în timp. Teme ale literaturii SF, cum ar fi clonarea, tinereţea fără bătrâneţe, dedublarea sau călătoria în cosmos, au relevanţă atât privite din perspectiva mijlocului ce le fac posibile (mijloace literare, desigur, căci dacă aceste aparate există în realitate ele sunt specifice prozei realiste...!), dar şi prin modul în care schimbă lumea imaginată de autori.

3. Al treilea criteriu vizează calitatea literară în sine. Adică să fie bine scrise, conduse şi gradate. Să fie concise, suficient de explicite, dar fără digresiuni inutile. Se cere să fie corecte gramatical şi coerente din punct de vedere logic. Şi, mai ales, să slujească scopului, adică să producă emoţie cititorului.

4. Un text literar cantonat în aria genului SF dincolo de faptul că produce trăirile emoţionale specifice mai are şi rolul de a da de gândit, de a pune mintea la treabă. În discuţie sunt acele aspecte şi acele elemente ce dau intesitate trăirilor, stârnind şirul întrebărilor. Este avută în vedere reacţia personajelor puse în situaţii insolite, dar şi răspunsurile lectorilor faţă de aceste lumi noi şi întâmplări ce depăşesc cadrele obişnuite ale existenţei.

5. Contează mult şi dacă autorul dă dovadă de imaginaţie în a prezenta lumi noi, exotice, întâmplări extraordinare, caractere puternice şi memorabile, ingeniozitate în rezolvarea situaţiilor prezentate, gadjet-uri tehnice, dar şi trăiri şi sondări psihice ale celor implicaţi.

Urmând aceste reguli, puteţi ajunge un scriitor bun de literatură science-fiction.